Privind direcțiile în baza cărora poate fi analizată piața muncii, atât din perspectiva angajatorului, cât și cea a candidatului, consider că principala caracteristică o reprezintă Provocarea.

Din punct de vedere al angajatorului, găsirea candidatului potrivit poate fi o provocare reală. De ce?

Pentru că generația din care fac parte vine cu o serie de avantaje și dezavantaje. În rândul celor din urmă, consider relevante crunta lipsă de asumare și lipsa de responsabilizare. Fugim de muncă, răbdare, inițiativă și, din păcate, în același timp, de oportunități. Vrem totul aici și acum, iar viitorul îl proiectăm, poate temător, doar departe în case cu piscinș și afaceri proprii, lucrând la visuri începând, mereu, de Mâine..

Însă, statistica ar fi nedreaptă dacă nu ar fi scoasă la suprafață partea avantajelor.

Generația mea poate fi în același timp ‘o altă gură de aer proaspăt ‘.

Pentru că eu cred în oameni și valori proprii. Cred în generația mea și simț civic. Oamenii de acum sunt mai deschiși și mai curioși. Vor mai mult și nu au limite în gândire.

Piața muncii pe care eu o abordez acum, atât din punct de vedere profesional, cât și personal, o consider dificilă. Cred că angajatorul este în dezavantaj față de candidați. Fluctuația este mare, iar oamenii nu își acordă timp.

Însă, sunt convinsă că lucrurile menționate nu sunt noi, sunt situații care se întâmplă periodic pentru că oricum ar fi, istoria se repetă.

Cea mai importantă este modalitatea în care noi acceptăm să privim lucrurile și adaptarea. Pentru că piața muncii nu este formată doar din ‘Ei’ (fie angajatori sau candidați), cât și din Noi, care, dacă nu putem schimba Dificil în Ușor, putem face din Dificil -》 Diferit.”