Munca realizată de acasă ar putea să fie printre singurele lucruri bune care s-au întâmplat în pandemie, în special pentru companiile care nu cochetau foarte mult cu ideea aceasta înainte. A oferit șansa angajaților de a învăța pe cont propriu, de a greși și a avea succes, de a se organiza mai bine prin creșterea autonomiei și puterii de decizie în situații în care poate persoanele la care apelau anterior nu erau disponibile să ofere sfaturi sau să ghideze procesul. A fost un moment bun pentru a dezvolta un simț al productivității mai ridicat, în confortul propriei case, tocmai prin conștientizarea propriei capacități în relație cu un nivel ridicat de independență venit neașteptat.
Una dintre cele mai mari provocări a fost managementul timpului, fiindcă nu este un proces ușor și întotdeauna solicită motivația și determinarea. Fie că ești o persoană care rezolvă eficient multe taskuri dimineața sau o persoană care se concentrează cel mai bine în cursul serii sau al nopții, trebuie să îți adaptezi modul de lucru luând în considerare aspectul acesta. Altfel, te vei lupta constant cu procrastinarea sau rezolvarea superficială a sarcinilor și chiar insatisfacție.
Referitor la mediul organizațional, lucrul de acasă a dovedit multor companii că pot reduce din costuri semnificative având cel mai probabil și o productivitate mai ridicată din partea angajaților, mai multă deschidere, inițiativă și control asupra propriei activități.
Fără a lua în considerare un aspect de la sine înțeles, mai exact siguranța, avantajele în a lucra de acasă le putem regăsi și legat de mediului înconjurător – ține de noi cum și dacă alegem să trăim într-un oraș cu mai puțină poluare, cu mai puțin trafic și cu mai multă liniște. Un studiu eye-opening realizat în 2019 înainte de instalarea pandemiei, a relevat un procent surprinzător de 99% dintre participanți care și-ar fi dorit să lucreze uneori și de acasă.
În momentul în care ne gândim la skill-uri de care avem nevoie pentru a fi eficienți cu timpul nostru, ne referim în primul rand la conștientizarea faptului că timpul este o resursă limitată pe care o avem, urmată de planificare, adică proiectarea obiectivelor și sarcinilor și în final de adaptarea în mod rezilient la modificări care pot interveni în program.
Atitudinea este foarte importantă atunci când ne simțim amenințați de procrastinare. Astfel, atitudinea de „Pot face o treabă chiar bună rezolvând această sarcină”, combinată cu amintirea motivației obectivelor pentru care este necesar să îndeplinim acea activitate, ne vor scoate din blocaj. Pe lângă tehnicile clasice de prioritizare a task-urilor (Tehnica Eisenhower), ne putem folosi și de un simplu Planner sau To Do List, pe care să încercăm să îl respectam. Fiecărui om i se potrivește mai bine o tehnică sau alta, în funcție de mai mulți factori precum personalitatea, stilul de lucru, motivatorii, chiar și satisfacția legată de job și de viață, și de aceea este de preferat să încercam mai multe lucruri, până descoperim ceea ce funcționează cel mai bine pentru noi.
Voi încheia cu o serie de recomandări, un singur spațiu de lucru destinat pentru muncă, unul organizat, pauze eficiente, respectarea programului, comunicarea constantă cu colegii și utilizarea unui calendar zilnic sau To Do List, oferirea de suport către ceilalți colegi și căutarea unor căi personalizate eficiente pentru a îndeplini activitatea profesională.
Articol realizat de Teodora Pintea, Recruitment Consultant @TempsHR
