„If people like you they will listen to you, but if they trust you they’ll do business with you”.
Acum, după ce sper că a sunat suficient de „catchy” și sper că am atras câțiva ochi cititori, vă invit să aruncați o privire și peste cele câteva următoare gânduri.
Eu sunt Mălina, iar din punct de vedere profesional, Mălina de la Temps.
Astăzi, când mai adaug câteva cuvinte acestei scurte povești, se împlinesc 2 ani de când mă prezint cu titulatura de mai sus. Primesc această oportunitate de a-mi materializa gândurile drept mică celebrare a celor 24 de luni pline, intense și autentice a profesiei și evoluției mele. 24 care s-au simțit precum 48.
Clișeu sau nu, acești 2 ani au trecut ca Road Runner pe lângă Coyote (beep beep). Rămâi perplex vizavi de toate cele petrecute cu și pe lângă tine, de oamenii care mai sunt sau nu cu tine, dar în vârful celor enumerate, poți rămâne ușor impresionat de cine ai fost și ce ai devenit.
Mai exact, acum 2 ani de zile intram în Temps din simpla curiozitate și dorință de schimbare. Moment în care proverbul „Ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să ți se întâmple”, te lovește din plin, ca un tren, japonez, între stații. Nu am făcut de la început ceea ce fac astăzi și mă bucur pentru că astfel pot observa dinamica departamentelor prin prisma omului care le-a experimentat pe ambele.
Recrutarea a fost butonul oficial de start. Și mi-a plăcut, mi-a plăcut tare mult. Mă simțeam atât de liniștită cu ceea ce fac și îmi aducea satisfacție. Mi-a plăcut atât de mult încât în momentul în care am primit propunerea de a face schimbarea în zona de Vânzări, am refuzat..well, în prima fază.
Un om a reușit să vadă printre zidurile pe care mi le ridicasem cu talent în jur și să scoată la suprafață acel ceva al meu, iar altul să mă susțină necontenit. Astfel am pornit pe acest drum, iar acum sunt la câțiva (nu mulți) kilometri distanță de linia de start.
E puțin spus că îmi place ceea ce fac. Mă regăsesc în această profesie, deși n-aș fi crezut vreodată. Ce e fain la job-ul meu e că nu se cunoaște conceptul de monotonie (404 Not found), că există un proces de învățare continuu cu și despre oameni, îți pune la încercare intuită, iar momentul final care îți aduce rezultatele după o muncă neîncetată este de a dreptul înălțător.
Dacă aș da timpul înapoi la momentul în care a trebuit să iau decizia cu privire la ceea ce fac azi, știu că nu aș mai sta pe gânduri și nu aș mai pune în balanță ce e bine și mai puțin bine. Știu că aș face lucrurile diferit și că acum poate aș fi puțin mai departe în povestea aceasta. Însă îmi mulțumesc pentru acest „moft”, pentru că acum am ocazia să valorizez altfel ceea ce am și mi se întâmplă.
Procesul de vânzare este o bună școală cu profil al experiențelor umane. Te duce de la agonie la extaz, de la frustrare la mulțumire. Însă drumul dintre cele două îți oferă câte o lecție care se vă repeta ori de câte ori va fi nevoie astfel încât să o poți înțelege pe deplin.
2 e totuși o cifră mică, poate chiar minusculă într-o înlănțuire a anilor profesionali, însă este cifra care pe mine mă aruncă în cursă și îmi alimentează reactorul.
And I’m not gonna stop here.
Articol realizat de Mălina Scoruș, Business Developer @Temps HR